BASCHET

O seară în jungla cu tigrii

Duminică 20 Aprilie 2008.

Meci de Playoff în baschetul românesc. BC Târgu Mureş a întâlnit echipa ploieşteană Asesoft. În primul meci "tigrii" mureşeni au pierdut la o diferenţă de opt puncte ( 88-80).

În seara de Florii am pierdut acasă (78-85). Mărturisesc că niciodată nu m-am prea omorât după baschet. Meciuri importante din MBA, acasă la televizor şi atât.

Într-o zi am intrat în "jungla cu tigrii". M-a prins şi am ramas fidel sportului în care o minge aruncată cu disperare în ultima secundă poate schimba soarta unei echipe, soarta unui om sau poate schimba culoarea unei medalii aşteptată demult. Într-un oraş în care mulţi ani sportul de echipa nu era vizibil baschetul a venit ca o binecuvântare.

Binecuvântată ne aşteptam sa fie şi seara de duminică, seară în care legam speranţele noastre de oamenii care ne-au bucurat de atâtea ori. Înainte cu câteva minute de începerea partidei Mihai CORUI antrenorul principal al echipei mureşene desprins parcă din revistele de modă, cumpătat şi profesionist a avut amabilitatea să îmi acorde un scurt interviu pe care îl redau integral:

Rep: După înfrângerea de la Ploieşti care credeţi că sunt şansele noastre în seara asta?

Mihai CORUI: Dacă nu am avea şanse nu am fi aici. Şansele sunt egale. Acum, în momentul de faţă, atuul pe care îl avem este publicul şi terenul propriu. La Ploieşti s-au întâlnit două echipe sensibil egale chiar dacă reclama şi publicitatea este mai mare pentru Asesoft şi rezultatele lor îi îndreptăţesc să câştige aceste trei jocuri să zicem, însă nici noi nu am venit aicea ca turişti şi de vreme ca am ajuns în această faza vrem să ne batem pentru fiecare centimetru din drumul spre victorie.

Rep: Echipa cum vi s-a părut în sezonul acesta?

Mihai CORUI: Am avut şi noi momente de cautări de sine, de căderi şi ridicări însă acuma pe final putem să spunem că deja am intrat în linie dreaptă. Playoff-ul este altceva, playoff-ul te duce pe cele mai înalte cote ale sale. Eu cred că acum echipa noastră este matură, este sănătoasă şi acesta este cel mai important lucru. Nu avem jucători accidentaţi şi facem din plăcere tot ce facem.

Rep: Vaţi gândit la tranferuri în vara asta pentru a mai întări echipa?

Mihai CORUI: Sigur ca da. Am în cap totul. Deocamdată nu vreau sa fac nici un comentariu pentru că ar conturba atmosfera însă este clar că ne gândim la viitor tot timpul şi sezonul următor va fi mai bun decât sezonul acesta.

Rep: Să dea Dumnezeu!

Începe nebunia. Sala ocupată la capacitatea maximă vibrează la fiecare minge. De la ministru la copilul cu trompeta în gură, de la simpaticul băiat care şterge podeaua pană la batrânica de lângă mine care strigă de fiecare dată când i de pare că arbitrii greşesc: hoţii!, hoţii! de parcă cineva i-ar fi intrat în casă, toţi suntem trup şi suflet alturi de echipă. Parcă niciodată nu te simţi mai aproape de semenul tău ca la un meci de baschet unde totul se întâmplă rapid, unde totul contează, adrenalina atinge cote maxime, pumnul poate zvâcni în aer în semn de revoltă şi lacrima poate licări în colţul ochiului în semn de regret. Mulţumim: Cooley, Truscott, Pora, Jakab, McCullough, Biro, Pătru, Szaszgaspar, McKenna, Mureşan, Russell, Puscaş, Cormoş, Soos, antrenorului principal Mihai CORUI, echipei tehnice! Mulţumim vouă truditori ai sportului!

Nelu SABAU